O zi din viata mea

Ma aflu la varsta adolescentei de 17 ani unde ziua decurge in diferite moduri ce ma conduc spre anumite responsabilitati si angajamente ce si au facut loc in programul meu. Imi incep ziua cu rutina de dimineata, dupa ce imi hranesc cele 4 animalute de companie. Urmeaza apoi mersul la liceu unde voi petrece 6 ore. De multe ori, dupa studii merg sa platesc facturile ,abonamentele sau intretinerea apartamentului, depinde de zii, deoarece acestea se afla in drumul meu spre casa. Totodata ma indrept spre un magazin alimentar pentru a achizitiona cele necesare pranzului si cinei. Ajung acasa si asez toate la locul lor, iau o pauza .Dupa ce mananc imi incep temele. Aceste actiuni au loc pana la ora 4 deoarece urmeaza mersul la munca la programul de 6 ore. Ajung acasa la 10 jumatate seara si imi pregatesc cele necesare pentru urmatoarea zii, dupa ce iau cina. Aceste actiuni au loc in viata mea de acum. Incerc sa realizez un program in care sa decurga aceste actiuni, dar in weekend lucrurile iau o alta forma. Impreuna cu prietenii, plecam mereu intr un loc departe de Bacau. Pana acum am ajuns la Iasi, Piatra Neamt, Brasov, Roman, si urmatoarea destinatie urmeaza sa fie Sibiu. Ador plimbatul, asa ca mereu cand ajung undeva imi iau o cafea si petrec cateva ore bune plimbandu ma pe centrul orasului. Desii mersul la munca nu imi permite mereu sa ma bucur de acestea, nu vreau sa dau uitarii faptul ca am 17 ani si incerc sa indeplinesc si calitatile unui adolescent .

Peste 15 ani, o zi din viata arata total diferit fiind la varsta de 32 de ani. Imi doresc ca atunci ziua sa decurga astfel: trezitul devreme pentru a pregatii copii( cei 2 copii) de scoala/gradinita, hranirea animalutelor deoarece le indragesc foarte mult . Mersul la munca dupa ce duc copii, la un program de 8 ore. Stabilita in propriul apartament, doresc sa il utilez dupa propriul plac , culori deschise, cu tablouri personalizate realizate de mine, dupa terminarea muncii ma indrept spre casa, pregatesc masa, ii ajut la teme, daca timpul si oboseala ne permit practicam niste activitati, jocuri impreuna in familie. Dupa ce toata lumea este hranita, curata si ingrijita, imi ofer timp si mie de odihna. Deasemenea cum eu sunt obisnuita cu plimabrile, vreau sa le arat si copiilor mei cele mai frumoase locuri si sa le ofer oportunitatea de a putea avea amintiri in locuri noi ca si mine. Chiar daca mersul lucrurilor se vor schimba treptat, la varsta de 32 de ani iesitul prin oras, socializarea si mici petreceri tot vor avea loc. Nu voi lasa batranetea sa puna stapanire pe mine, in zilele libere voi incerca sa practic cat mai multe lucruri extravagante ce sa imi aduca aminte de copilarie .De un lucru sunt sigura, peste 15 ani zilele vor fi mai grele si obositoare. Sigur nopti albe vor avea loc si nu imi este frica de aceste zile , deoarece lucrurile mentionate mai sus sunt normale in viata unei femei la aceasta varsta .

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *